Ce este autismul ?

Autismul este un sindrom, o tulburare invazivă, pervazivă (engl.) (profundă) a dezvoltării, care are aspecte clinice diferite. Autismul nu este o ramură, o manifestare, a schizofreniei.

Tulburările sunt de origine biochimică şi produc o disfuncţionalitate cerebrală, disfuncţionalitate în preluarea/prelucrarea mesajelor primite de creier, ceea ce duce la izolarea autistului.

Debutul autismului :

• încă de la naştere sunt semne ale unei dezvoltări anormale;
• în cele mai multe dintre cazuri, dezvoltarea este normală până în jurul vârstei de 2 ani – 2 ani şi jumătate, după care apare autismul (se pierd toate "achiziţiile" de până atunci – de limbaj, de comunicare, etc.).

De regula, diagnosticul nu trebuie stabilit mai devreme de 3 ani deoarece este riscant, poate fi confundat cu intarzierea mintala.

Statisticile arată că proporţia este de o fată la 4 băieţi care sunt afectaţi de autism. Fetelor în schimb, le este specific Sindromul RETT, care face parte din categoria tulburărilor pervazive, invazive, profunde ale dezvoltării.

Mituri despre autism

• Autismul apare în familiile cu părinţi “reci”!
• Autismul apare în ţări industrializate, cu societăţi “reci” din punct de vedere afectiv!
• Autismul apare în anumite grupuri sociale, de exemplu, numai de intelectuali sau numai de muncitori!
• Autismul nu este determinat de disfuncţionalităţi la nivelul creierului!
• Copilul manifestă rea-voinţă în a vorbi!
• Autistul este închis în lumea sa interioară, care este populată de fantezii înfricoşătoare!
• Autismul este determinat de o adâncă depresie şi este corelat cu o dotare peste medie!

Ce este, cum se manifestă autismul ?

Anomalii în autism în relaţia cu obiectele şi persoanele

• copilul cu autism stabileşte rar contactul vizual (sau chiar deloc) cu obiecte şi/sau persoane;
• fixaţiile sunt specifice copiilor cu autism;
• copilul cu autism poate fi anxios, neliniştit, nervos, agasat atunci când este solicitat de ceilalţi pentru că nu întelege ce trebuie să facă, reacţionează aparte pentru că are dificultăţi de preluare/prelucrare a informaţiei;
• contactul vizual nu este utilizat când vrea să atragă atenţia sau când trebuie să fie el atent; în funcţie de specificul copilului cu autism, contactul vizual poate fi realizat dupa vârsta de 8-12 luni sau chiar dupa 10 ani (!);
• copilul cu autism nu are capacitatea de a se pune în locul altuia;
• copiii cu autism nu înţeleg valoarea sentimentelor, dar au propriile sentimente pe care însă nu le pot exprima din cauza afecţiunii cerebrale, nu sunt niste introvertiţi;
• nu utilizează jocul interactiv, nu imită;
• copiii cu autism au stereotipii (mecanism previzibil) prin care îşi provoacă stimuli pe care-i pot controla;
• se ataşează de obiecte neobişnuite;
• nu au iniţiativă proprie, însă o parte dintre ei pot fi învăţaţi să iniţieze singuri;
• la schimbările din mediul înconjurător, o parte dintre aceştia sunt nervoşi, anxioşi.

Senzorio - motricitatea în autism

• toate funcţiile senzoriale pot fi afectate în cazul copiilor cu autism;
• scraşnesc din dinţi, îşi provoacă stimuli vizuali (mişcarea maşinii pe podea timp îndelungat, reclame TV, videoclipuri, muzică, lucruri strălucitoare -flacăra, bec, staniol, etc.), îşi balansează corpul;
• în funcţie de copil, activitatea motorie spontană poate fi redusă sau crescută;
• pot avea anomalii alimentare (mănâncă alimente acre -lămâi sau iuţi -ceapă; preferă măncare de o anumită culoare – numai albă, nu le plac alimentele roşii, etc.; desfac sandwich-ul şi mănâncă separat pâinea de conţinut; desfac biscuiţii cu cremă şi mănâncă numai crema de pe ei;nu mănâncă mâncare gătită );
• unii copii cu autism sunt deranjaţi de zgomote neînsemnate, pe când, zgomote puternice nu-i afectează;
• unii copii cu autism sunt distraşi de o rază de lumină care intră pe fereastră.

Comunicare şi limbaj în autism

• copiii cu autism sunt verbali şi non-verbali;
• copiii cu autism care nu au probleme de limbaj au probleme la nivelul comunicării şi intercomunicării;
• persoanele cu autism au dublu handicap: autism şi întârziere mintală (nu este factor determinant în diagnosticarea autismului);
• înfăţişarea autistului este, de multe ori, inexpresivă, însă nu trebuie generalizat;
• interpretează ceea ce se întamplă în jurul lor în mod inadecvat;
• când limbajul există, tonul, intensitatea, intonaţia acestuia sunt anormale, însă în grade diferite de la unul la altul;
• reacţionează pavlovian: reproduc la persoana a II-a vorbind despre sine („mănânci” în loc de „mănânc”, „vrei la toaletă” în loc de „vreau la toaletă”, „ţi-e sete” în loc de „mi-e sete”, etc.).

Emoţiile în autism

• copiii cu autism au emoţii, dar nu ştiu să şi le manifeste;
• pot plânge sau râde bizar;
• pot sa nu plângă atunci când se lovesc.

Funcţiile intelectuale în autism

• statistic, 80% dintre copiii cu autism au întârziere mintală uşoară sau severă;
• pot excela în ceea ce priveşte o performanţă de la nivel spaţial, video şi de memorie (învaţa titluri de cărţi de la o anumită editură, calendare, date de referinţă în sport, etc.);
• atenţia poate fi îmbunătaţită prin implicarea în acţiuni care le fac placere.